Ruleta, ceaiuri si butoni

In seara asta, am savurat ceaiul de la ora 5, la ora 7, la invitatia fetelor de la HotCity in incinta Cafe Vernescu, alaturi de alti 20-30 de oameni faini. Oricum pentru 2-3 ore cat a durat totul a meritat sa merg acolo si sa nu stau acasa.

Sincer sa fiu m-am simtit ca intr-o casa regala din Imperiul Austro-Ungar, cand am intrat pentru prima data in Casino Palace, la parterul caruia se afla Cafe Vernescu. Alina Constantinescu m-a primit in stilul ei caracteristic (plina de zambete si cu multa energie) si m-am simtit in largul meu intr-o atmosfera boema, plina de tavane pictate intr-un stil renascentist dupa parerea mea, colturi intunecate care alternau cu cele luminate si o racoare de nici n-ai mai simti caldura teribila de afara.

Apoi incet, incet s-a strans gasca de twitteristi si bloggeri si am inceput sa testam bunatatile pentru care venisem. Startul l-am dat cu un iaurt cu ciocolata si vanilie (care parea mai mult a milkshake) foarte rece, am continuat cu o serie de prajituri cu nuca de cocos, unele cu migdale (daca nu ma insel) si le-am mai incercat si pe acelea  cu, curmale (dati voi un proper word care sa inlocuiasca “cu”), dar nu m-am atins de cele cu ghimbir. No thank you. Prefer sa mananc ceva cu mustar/ketchup picant decat sa gust ceva cu ghimbir. Si apoi au cele trei tipuri de ceai pe care le-am baut/degustat in seara asta: Nopti in Tibet (o combinatie de afine, cirese si fructe de padure-> foarte tare ceaiul), Romeo si Julieta (un ceai cu zmeura, pancha-> un ingredient japonez cu o puternica doza de teina si gunpowder-> daca nu ma insel) iar al treilea a fost un ceai verde, de care nu am fost prea incantat.

Acum va intrebati care-i treaba cu ruleta si butonii. Pai, fiind intr-un cazinou, inainte de degustari am pornit intr-un tur al Casei Vernescu cu o domnisoara foarte draguta care ne-a prezentat fiecare incapere (desi vorbea foarte incet n-am prea inteles istoria cazinoului), dar mi-a placut ca am trecut prin fiecare coltisor de istorie din aceea casa si ma vazut multi oameni jucand 21, sau Hold’Em in seara asta. Din prezentare in prezentare, am ajuns inapoi la parter unde s-a incins o mica competitie la o ruleta l-a care premii au fost cateva albume de arta (n-am avut noroc sa castig), dar la carti a fost altceva si am castigat un pachet de Macarons de la Madame Lucie pe care l-am schimbat cu o pereche de butoni cu Daniela Petrescu care mi-a zis sa-i pastrez pentru nunta mea. Raspunsul: Mai am pana ma insor :)).

Oricum a fost un sfarsit de seara mai mult decat genial (l-am cunoscut in sfarsit si pe De_ce), intr-o ambianta placuta si cu o gazda care a organizat totul perfect (Alina Constantinescu) si trebuie sa le multumesc fetelor de la Hotcity pentru invitatie.

Si nu! Nu am pierdut nimic la cazinou. Stay chill. Nu ma pasioneaza jocurile de noroc (poate un Hold’Em pe mize infime cu prietenii odata la o luna doua) si singurul pas pe care l-as face intr-un cazinou e sa intru la unul din cazinourile din Las Vegas/Atlantic City daca ajung vreodata prin State. Oricum azi m-am simtit putin de pe alta planeta cand am intrat acolo.

10 years ago

10 Comments

  1. Casa Vernescu apartine stilului eclectic, de aici interioarele fastuoase, decoratiile aurite, coloane… Cat despre biscuitii cu ghimbir, te asigur ca nu-ti dadeai seama, aveau mai mult gustul unui fursec si prea putin ghimbir 🙂

  2. @alinacst: mersi de informatii.
    @HuNt3r: stiam ca se numeste blackjack.
    @iYli: Nu prea mi s-au parut toti chelnerii cu zambetul pe buze.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *