Sufletul orașului

Întotdeauna mi-a plăcut să explorez locurile noi. Întotdeauna mi-a plăcut să o iau la pas și să simt atmosfera din jurul meu. Întotdeauna mi-a plăcut să merg noaptea prin oraș și să observ lucrurile care mă încojurau.

În liceu adolescență nu făceam asta des, în mare parte pentru că ai mei erau foarte protectivi (ca orice părinte), dar am mai prins seri în care înconjuram orașul noaptea dintr-o parte în cealaltă. Și în Drăgășani asta nu dura mai mult de o oră. Pur și simplu îmi plăcea să explorez, să-mi cunosc cât mai bine orașul și să observ lucruri.

Am făcut asta și la mare, când seara încă aveam energie și obișnuiam să mă plimb prin stațiune și pe faleză. Atunci nu exista Google Maps și nu aveam un smartphone care să mă ajute în cazul în care mă rătăceam. Îmi luam un punct de reper și mă ghidam după el. As simple as that.

De când am venit în București, am cunoscut orașul mergând pe jos. Foarte mult. Am mers prin oraș pe călduri infernale, am mers prin oraș pe zăpadă, am mers prin ploaie și mi-am făcut un obicei de a merge noaptea prin oraș.

Joi seara, după vizita de la Kubis la Noaptea Agențiilor am plecat iarăși pe jos până acasă. Și vineri la fel. Ultima data când făcusem asta, mersesem pe jos din Romană până la Palatul Copiilor, undeva prin ianuarie, dar atunci eram însoțit.

Bucuresti

De obicei când fac lucrurile astea, îmi place să fiu singur, cu căștile în urechi și să descopăr lucruri care ziua mi s-ar părea banale. Îmi place sufletul orașului noaptea. Îmi place liniștea care se lasă deasupra orașului noaptea. Și să observ fiecare colțișor din oraș. Fiecare intersecție, fiecare om care trece pe lângă mine.

Liniștea nopții mă lasă să-mi adun gândurile, să mă liniștesc și să descopăr prin locurile pe unde merg multe idei noi. Și să explorez. Așa am învățat orașul ăsta mare. Explorându-l. La orice oră e fain. Dar noaptea ai o senzație mișto mergând pe jos. Și de aici vă las cu melodia asta de la Bitză.

Nu se potrivește neapărat cu contextul dar mi-a venit în minte pe drumul spre casă, vineri seară. Și avea titlul perfect pentru articol.

8 years ago

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *