Filmul săptămânii – Silver Linings Playbook

Silver Linings Playbook este despre partea bună din oameni, oricât de țicniți ar fi ei. Despre cum să-ți găsești un echilibru și să-l păstrezi. Și despre oameni. Dar mai ales despre oameni.

Asta scriam pe Facebook, miercuri seara după ce venisem de la avanpremiera filmului. Dacă stăm să ne luam după titlul, nu te-ai gândi că Silver Linings Playbook e un film despre speranță, iertare, oameni și a doua șansă.

Ai putea crede instant că filmul este despre fotbal american. (playbook= manual de scheme tactice) Inițial, când am auzit de film am crezut și eu la fel. Apoi am tot auzit chestii, discuții și păreri. Da, Silver Linings Playbook e puțin și despre fotbal american (scriu articolul acesta în ajunul Superbowl-ului).

Fotbalul american este doar laitmotivul care te introduce în atmosfera familiei lui Pat Solitano (Bradley Cooper), un fost profesor care în urma unei “mici” scăpări ajunge la nebuni.

După ce iese de la nebuni, Pat încearcă să-și găsească echilibrul (acel silver lining sau partea bună din el) și să se împace cu soția sa. În încercarea lui de a se întoarce la statutul de băiat bun, dă peste Tiffany (Jennifer Lawrence), o tipă la fel de scrântită și instabilă ca și Pat. Sunt cumva doi oameni care se calcă pe nervi reciproc, dar ajung să-și canalizeze energia negativă în ceva productiv și plin de împliniri.

Plus că laitmotivul cu fotbalul american și concursul de dans la care participă cei doi (dansul îi aproprie din ce în ce mai mult până se îndrăgostesc unul de celălalt), îl face pe tatăl lui Pat (jucat magistral de Robert De Niro), să-și pună la bătaie toată averea într-un pariu (la început riscant), în speranța că își va putea construi restaurantul mult visat în cazul în care va câștiga pariul.

Dacă mergeți la cinema cu speranța că Silver Linings Playbook este o comedie romantică sau un film despre fotbal american, vă pierdeți timpul. Deși are accente comice, romantice sau dramatice nu cred că poate fi încadrat într-un gen anume, dar are un scenariu bine scris și o dezvoltare a personajelor care se întâmplă pe tot parcursul celor 122 de minute.

Este un film despre oameni, relații și găsirea unui echilibru. Și e minunat.

8 years ago

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *